La 125 de ani de la moartea sa, Sissi, împărăteasa rebelă cu un destin tragic, inspiră din nou cineaştii aflaţi în căutarea unei figuri feminine avangardiste şi romantice, notează AFP vineri.
Nu mai puţin de două lungmetraje şi două seriale revin în prezent asupra vieţii Elisabetei de Wittelsbach (1837-1898), imortalizată după cel de-al Doilea Război Mondial pe ecrane de actriţa Romy Schneider.
Toţi ochii vor fi aţintiţi asupra premierei de vineri a filmului “Corsage” la Festivalul de Film de la Cannes, în timp ce un alt proiect realizat în Austria este aşteptat în toamnă.
De asemenea, serialul “Sissi”, realizat de canalul german RTL+, va avea o continuare după un prim sezon aclamat de critici, în timp ce Netflix ne va oferi în curând propria versiune asupra vieţii împărătesei prin “The Empress”.
Acest interes reînnoit este izvorât din dorinţa de a “descoperi mai multe poveşti despre femei”, explică actriţa Dominique Devenport, care dă viaţă unei Sissi aflate în floarea vârstei.
Căsătorită cu Franz Joseph la doar 16 ani, Sissi, o persoană plină de farmec, a trăit o viaţă “extremă şi plină de durere”, luptând constant cu protocolul rigid al curţii habsburgice.
“Cum să rămâi tu însăţi, ce decizii să iei, cum să răspunzi aşteptărilor”, toate sunt întrebări care reflectă probleme foarte contemporane, a subliniat actriţa de 26 de ani vorbind despre viaţa împărătesei.
“Intrată în istorie la momentul apariţiei mijloacelor de comunicare în masă”, Sissi a fost “una dintre primele femei care s-au confruntat cu o imensă celebritate în Europa”, după cum aminteşte istoricul Martina Winkelhofer, autoarea unei cărţi despre această figură emblematică.
Inventarea fotografiei a accelerat faima acestei excelente călăreţe: “Dintr-o dată o puteai vedea cu adevărat pe soţia unui împărat”, ne explică ea.
Sissi a fost o pionieră a utilizării propriei imagini în scopuri politice, militând pentru apropierea Austriei de Ungaria, şi a încercat să controleze această imagine până la obsesie.
A scăpat de privirile curţii prin pasaje secrete, refugiindu-se în eleganta Villa Hermes, situată în inima unei rezervaţii de vânătoare de la periferia Vienei, care îi fusese oferită de soţul ei.
Aici împărăteasa şi-a petrecut ultimii ani de viaţă în singurătate, după sinuciderea fiului ei Rudolf, în 1889.
