Preşedintele Parlamentului European, italianul David Sassoli, a anunţat marţi că a intrat în carantină voluntară la domiciliul său din Bruxelles ca măsură de precauţie în contextul răspândirii coronavirusului.
‘Noul dispozitiv introdus de guvernul italian extinde zona protejată la întregul teritoriu naţional. Acest lucru are consecinţe importante asupra activităţilor eurodeputaţilor italieni’, a precizat el într-un comunicat de presă al Parlamentului European.
‘Din acest motiv, după ce am fost în Italia în weekend, am decis ca măsură de precauţie să urmez măsurile indicate şi să îmi exercit funcţia de preşedinte de la locuinţa mea din Bruxelles, respectând cele 14 zile (de carantină – n.r.) prevăzute de protocolul de sănătate’, a adăugat el.În Lombardia, regiunea bogată din nordul Italiei aflată în centrul epidemiei de coronavirus din ţară, deficitul de paturi de spital şi de materiale medicale îi pun pe medici în faţa unor alegeri din ce în ce mai dificile, notează marţi site-ul Politico.
În timp ce numărul celor infectaţi continuă să crească – peste 7.900, dintre care mai mult de 70% în Lombardia – spitalele se luptă să suplimenteze numărul de paturi disponibile în secţiile de terapie intensivă. Unele au închis secţii întregi pentru a le dedica cazurilor severe de coronavirus. Altele au transformat săli de operaţii în secţii de terapie intensivă. Medicii lucrează în schimburi epuizante pentru a le ţine locul colegilor care se îmbolnăvesc.
Fără un semn clar despre când va fi atins vârful epidemiei, medici şi anestezişti sunt chemaţi să facă alegeri tot mai dificile în legătură cu pacienţii care primesc acces la paturi şi aparate de ventilaţie atunci când acestea nu sunt în număr suficient pentru toate cazurile.
‘Este o realitate că va trebui să alegem (pe cine să tratăm), iar această alegere va fi încredinţată operatorilor individuali de pe teren, care se pot găsi în situaţia de a avea probleme etice’, afirmă un medic ce lucrează într-unul din cele mai mari spitale din Milano.
Lombardia are în jur de 900 de paturi disponibile pentru pacienţii care necesită terapie intensivă, dar în unele provincii, în special în Bergamo, Lodi şi Pavia, spitalele sunt ‘aproape de saturaţie’, explică medicul.
Deocamdată, consemnul este acesta: păstraţi resursele pentru acei pacienţi care au cele mai mari şanse de supravieţuire. Aceasta înseamnă tratarea cu prioritate a pacienţilor mai tineri, fără boli asociate, în detrimentul celor mai vârstnici sau cu maladii pre-existente.
‘Nu vrem să discriminăm’, afirmă Luigi Riccioni, anestezist şi şeful comisiei de etică a SIIARTI (Societatea italiană de anestezie), co-autor al noilor recomandări privind prioritizarea tratării cazurilor de coronavirus în spitale. ‘Suntem conştienţi că trupul unui pacient extrem de fragil este incapabil să tolereze anumite tratamente prin comparaţie cu cel al unei persoane sănătoase’, spune el.
Riccioni afirmă că, prin emiterea recomandărilor, vrea să se asigure că doctorii şi personalul medical nu sunt lăsaţi singuri ‘în faţa unei alegeri etice atât de dificile’. ‘Mulţi colegi se tem de o creştere ameţitoare a epidemiei’, adaugă el.
