În mijlocul macaralelor şi navelor port-container din portul Rotterdam poate fi văzută o scenă suprarealistă: o turmă de vaci paşte liniştită la câţiva metri deasupra apei, la bordul unei ferme plutitoare “unică în lume”.
Platforma din oţel şi sticlă, cu o înălţime de trei etaje, ar urma să reprezinte “viitorul creşterii animalelor” în Olanda, o ţară vulnerabilă la creşterea nivelului apelor şi dens populată, unde terenul agricol a devenit o marfă rară.
Ferma este construită pe trei etaje: sus sunt vacile care pasc, la mijloc este etajul unde laptele este transformat în brânză, iaurt şi unt, iar sub nivelul apelor este zona în care brânzeturile sunt maturate.
“Lumea este supusă la presiuni”, declară Minke van Wingerden, 60 de ani, care, împreună cu soţul ei, Peter, deţine ceea ce ei denumesc “prima fermă plutitoare din lume”. “Vrem ca ferma să fie sustenabilă şi autosuficientă atât cât este posibil”, explică Minke van Wingerden.
Grajdul şi cele 40 de vaci formează un contrast izbitor cu enormele nave şi coşurile lor de fum din marele port european, a cărui activitate este responsabilă pentru 13,5% din emisiile de carbon ale Ţărilor de Jos.
Prin ferma lor plutitoare, care funcţionează din 2019, Peter şi Minke au vrut să “aducă viaţa de la ţară în oraş”, să crească gradul de conştientizare a consumatorului şi să creeze un spaţiu agricol.
Olandezii nu sunt străini de tehnicile agricole avansate, ţara fiind al doilea exportator mondial de produse agricole după SUA, graţie creşterii intensive a animalelor şi multitudinii de sere imense. Însă, în prezent, Olanda plăteşte preţul pentru succesul sectorului său agricol. Emisiile de CO2 ale sectorului agricol, în special cele provenite de pe urma creşterii vacilor cu lapte, reprezintă o problemă reală în Olanda, unul dintre cei mai mari poluatori pe cap de locuitor din Europa. Emanaţiile vacilor sunt o sursă de metan, un gaz care favorizează efectul de seră. Şi, având în vedere că o treime din teritoriu este sub nivelul apei, Olanda este deosebit de vulnerabilă la încălzirea globală.
Minke van Wingerden crede că a găsit şi o soluţie pentru a nu se uda pe picioare. “Suntem pe apă, deci ferma se deplasează în funcţie de maree, coborâm şi urcăm cu doi metri. Deci, în caz de inundaţii, putem continua să producem”, precizează aceasta.
