Anca Vasiliu, născută la Bucureşti şi profesoară de filosofie greacă la Universitatea Paris I Panthéon-Sorbonne, a fost recompensată joi seară de Academia Franceză cu Marele Premiu pentru Filosofie pe anul 2022, informează AFP.
Anca Vasiliu s-a născut în 1957 la Bucureşti. A fost cercetător la Institutul de Istoria Artei (Academia Română). Din 1990 s-a stabilit la Paris, iar în 1998 a fost recrutată de Centrul Naţional de Cercetări Ştiinţifice din Franţa (CNRS), potrivit site-ului suplimentuldecultură.ro. În prezent, Anca Vasiliu este cercetător principal şi coordonator de lucrări în cadrul unei echipe de cercetători şi profesori de filosofie antică – Centre Léon Robin de recherches sur la pensée antique, afiliat Facultăţii de Filosofie a Universităţii Sorbonne (Paris IV). Este doctor în filosofie abilitat pentru a conduce doctorate în acelaşi domeniu. De asemenea, Anca Vasiliu susţine cursuri de istoria filosofiei antice la Universitatea Paris I, Panthéon-Sorbonne. A fost director de program la College international de philosophie (Paris, 1998-2004).
Este director al revistei Chôra de filosofie antică şi medievală, editată de Polirom. A mai publicat: “La traversée de l’image” (Desclée de Brouwer, Paris, 1994); “Architectures de l’image. Monasteres de Moldavie, XIVe-XVIe siecles” (coeditor, Paris-Méditerranée şi Jaca Book, Paris, Milano, 1998), volum tradus în italiană şi germană; “Du diaphane. Image, milieu, lumiere dans la pensée antique et médiévale” (Vrin, Paris, 1997), volum tradus şi publicat de Polirom în 2010; “Dire et voir. La parole visible du Sophiste” (Vrin, Paris, 2008), volum distins cu premiul de filosofie al Societăţii de Studii Greceşti (fondată la Paris în 1867); “Eikôn. L’image dans le discours des trois Cappadociens” (Presses Universitaires de France, Paris, 2010), volum tradus şi publicat de Doxologia în 2017; “Image de soi dans l’Antiquité tardive” (Vrin, Paris, 2012), volum distins cu premiul Montyon şi medalia de argint a Academiei Franceze; “Divines techniques. Arts et langage homérique a la fin de l’Antiquité” (Classiques Garnier, Paris, 2016); “Penser Dieu. Noétique et métaphysique dans l’Antiquité tardive” (Vrin, Paris, 2018); “Montrer l’âme. Lecture du Phedre de Platon” (Sorbonne Université Presses, 2021); şi un volum de poeme, “Entre la gloire et la peau” (Corlevour, Paris, 2020).
Tot joi seară, Academia Franceză a decernat pentru prima dată Marea Medalie pentru Francofonie unei companii media – cotidianul libanez L’Orient-Le Jour.
Acest ziar, creat în 1971 prin fuziunea a două titluri înfiinţate în 1924 şi în 1934, este singurul cotidian francofon din Orientul Apropiat şi Orientul Mijlociu.
Marea Medalie pentru Francofonie recompensează din 1986 personalităţi care participă la promovarea limbii franceze în lume. Distincţia a fost atribuită în trecut şi cântăreţului belgian Stromae şi jurnalistului algerian Kamel Daoud.
