Decizia preşedintelui american Donald Trump de a opri temporar finanţarea Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), pe considerentul că aceasta nu a gestionat în mod adecvat pandemia cu noul coronavirus, a stârnit critici în rândul unor responsabili politici, dar şi al oamenilor de ştiinţă din SUA şi din lume, notează miercuri Reuters.
Statele Unite sunt principalul finanţator al OMS, cu o contribuţie de peste 400 de milioane de dolari în 2019, circa 15% din bugetul organizaţiei.
Preşedintele Comisiei pentru afaceri externe a Camerei reprezentanţilor a SUA, democratul Eliot Engel, a remarcat că “în fiecare zi care trece din această criză preşedintele (Trump) ne prezintă registrul său de comunicare politică: dă vina pe OMS, dă vina pe China, dă vina pe oponenţii politici, dă vina pe predecesorii săi, orice pentru a distrage atenţia de la faptul că administraţia sa a gestionat prost această criză care costă acum viaţa a mii de americani”.
Premierul neozeelandez Jacinda Ardern a subliniat că, “într-un astfel de moment, când trebuie să ne împărtăşim informaţiile şi avem nevoie de sfaturi pe care să ne putem baza, OMS ne asigură acest lucru”. “Vom continua să o susţinem şi să ne achităm contribuţia”, a menţionat ea.
Şi premierul australian Scott Morrison, care s-a declarat de acord cu criticile lui Trump faţă de OMS, în special faţă de susţinerea acordată de aceasta redeschiderii controversatelor pieţe de animale vii din China, a afirmat că organizaţia “face multe lucruri importante inclusiv aici, în regiunea Pacificului, şi cooperăm îndeaproape”.
“Nu vrem să aruncăm copilul odată cu apa din copaie, dar pe de altă parte (OMS) nu este imună la critici şi nici la a face mai bine ceea ce face”, a adăugat premierul australian.
Mai direct, preşedintele Asociaţiei medicale americane, dr. Patrice Harris, a calificat decizia lui Trump drept “un pas periculos într-o direcţie greşită, care nu va facilita eforturile de înfrângere” a pandemiei şi l-a îndemnat pe preşedinte să se gândească mai bine.
La rândul său, dr. Amesh Adalja, expert în boli infecţioase la Centrul pentru securitatea sanitară al Universităţii Johns Hopkins, a apreciat că anunţul preşedintelui “trimite un mesaj greşit în plină pandemie”, subliniind că, deşi OMS mai face şi greşeli, cum a fost răspunsul întârziat la epidemia de Ebola din 2013-2014 din Africa de vest, munca de reformă de care are nevoie organizaţia trebuie să se desfăşoare după trecerea actualei pandemii.
El a menţionat că OMS colectează informaţii despre zonele unde este activ virusul şi SUA au nevoie de aceste informaţii pentru a lua decizii corecte la deschiderea frontierelor.
Şi Leslie Dach, preşedintele organizaţiei Protect Our Care şi fost coordonator pentru Ebola al Departamentului sănătăţii al SUA, a evocat o “tentativă transparentă a lui Trump de a distrage atenţia de la faptul că a minimalizat la început gravitatea crizei şi de la eşecul administraţiei sale de a pregăti” ţara de epidemie.
“Fireşte, OMS nu este infailibilă, dar este complet iresponsabil să reduci finanţarea în plină pandemie. Acest lucru va scădea fără îndoială siguranţa americanilor”, a insistat Dach.
“Virusul nu are nevoie de paşaport. În doar câteva luni a călătorit pe toate continentele, mai puţin Antarctica. Dacă a fost vreodată vreun eveniment care să ne arate că trebuie să cooperăm mai ferm ca o adevărată comunitate globală, acesta este”, a conchis dr. William Schaffner, expert în boli infecţioase la Centrul medical universitar Vanderbilt din Nashville, Tennessee.
