Când un stat are deficit, înseamnă că cheltuie mai mult decât încasează și acoperă diferența cu bani împrumutați. În primele nouă luni din 2026, deficitul României a fost de 78,52 miliarde de lei. Guvernul l-a prezentat ca pe o veste bună, pentru că e mai mic decât anul trecut. Rămâne însă întrebarea pe care nimeni din Guvern n-a pus-o cu voce tare: pe ce s-au dus acești bani împrumutați?
Răspunsul din nota ministerului
În aceeași perioadă, cheltuielile cu dobânzile au fost de 50,63 miliarde de lei, potrivit notei prezentate de Ministerul Finanțelor în ședința de Guvern. Raportat la deficit, asta înseamnă 64,5%. Aproape doi lei din fiecare trei pe care statul i-a luat cu împrumut au servit la plata dobânzilor pentru datorii mai vechi.
Fără dobânzi, deficitul ar fi fost de doar 27,89 miliarde de lei. Cu alte cuvinte, cea mai mare parte a „găurii” din buget nu mai vine din școli, spitale sau drumuri, ci din costul banilor luați anterior.
O datorie care cere tot mai mult
Factura crește de la an la an. Dobânzile sunt cu 10,69 miliarde de lei mai mari decât anul trecut, o creștere de aproape 27%. Datoria publică a ajuns în iulie la circa 1.205 miliarde de lei, adică 60,4% din economie, iar peste jumătate din ea este în euro și dolari, potrivit datelor Ministerului Finanțelor.
Asta înseamnă că o parte tot mai mare din munca românilor nu rămâne în țară, ci pleacă spre bănci și fonduri care cumpără datoria statului. O țară care se împrumută ca să-și plătească dobânzile își pierde, încet, libertatea de a decide singură ce face cu banii ei.
Ce a lipsit din discursul oficial
Comunicatul ministerului vorbește despre investiții de aproape 108 miliarde de lei și despre „disciplină bugetară”. Nu spune însă că aproape 71% din aceste investiții sunt plătite din bani europeni, unii dintre ei tot împrumuturi. Și nu spune că, la fiecare trei lei împrumutați, doi se duc pe dobânzi.
Cifrele sunt publice. Concluzia o poate trage oricine face o simplă împărțire.
