Într-un moment crucial pentru viitorul financiar al Uniunii Europene, Irlanda, care deține președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene, a propus reducerea cu 8% a bugetului multianual pentru perioada 2028-2034, față de planul inițial al Comisiei Europene. Această propunere a stârnit reacții puternice din partea reprezentanților Parlamentului European, în special din partea lui Siegfried Mureșan, negociatorul-șef pentru bugetul multianual, care a respins ferm varianta, avertizând că aceasta ar duce la o slăbire a capacității Europei de a face față provocărilor globale.
Propunerea irlandeză: o reducere de 8%, iar în anumite sectoare chiar de până la 13%
Conform datelor oficiale, președinția irlandeză a Consiliului propune o reducere de 8% a bugetului multianual al Uniunii Europene, în comparație cu varianta inițială a Comisiei Europene. În plus, în anumite sectoare, cum ar fi competitivitatea, prosperitatea și securitatea, reducerea ar putea ajunge la 13%. De asemenea, Irlanda propune o diminuare cu 3% a fondurilor alocate pentru dezvoltarea regională, agricultură și pescuit.
În contextul acestor propuneri, se anticipează venituri suplimentare de 55 de miliarde de euro din surse precum taxele vamale și vânzarea de certificate verzi către companii. Totuși, aceste venituri ar trebui să acopere reducerea propusă, iar această situație a generat numeroase preocupări în rândul reprezentanților Parlamentului European.
Siegfried Mureșan: o reducere ar slăbi securitatea, apărarea și finanțarea agriculturii
Siegfried Mureșan a subliniat într-o declarație directă la Digi24.ro că reducerea bugetului ar însemna o slăbire a capacității Europei de a investi în securitate, apărare, securitate cibernetică, energetică și alimentară. „Situația este în felul următor: ne confruntăm astăzi cu mai multe provocări decât în urmă cu 7 ani de zile, când am decis bugetul multianual pe 7 ani anterior. Avem război la frontieră, trebuie să investim mai mult în securitatea, în apărarea noastră, în securitate cibernetică, în securitate energetică, în securitate alimentară. Trebuie să investim mai mult în noi tehnologii, inteligența artificială, să rămânem competitivi la nivel global.”, a explicat el.
În plus, Mureșan a menționat că Parlamentul European a propus o creștere moderată, responsabilă, de 10% față de bugetul inițial al Comisiei Europene, într-un efort de a acoperi noile provocări și priorități fără a reduce finanțarea pentru domenii esențiale precum agricultura și politica de coeziune, care sunt foarte importante pentru România. În schimb, președinția irlandeză propune o tăiere a bugetului chiar sub nivelul inițial al Comisiei Europene, ceea ce, conform Mureșan, ar duce la o slăbire a capacității Uniunii de a face față provocărilor actuale.
Decizia depinde de acordul celor 27 de state membre
Conform sursei de la Capital.ro, decizia privind bugetul european depinde de acordul tuturor celor 27 de state membre. Parlamentul European se opune reducerilor propuse de președinția irlandeză, avertizând că acestea ar afecta atât apărarea și competitivitatea, cât și finanțarea agriculturii și a regiunilor europene. În acest context, Mureșan a subliniat importanța ca România, prin reprezentanții săi în Consiliu, să reușească să respingă aceste tăieri, care, conform lui, ar însemna o slăbire a bugetului Uniunii Europene.
În plus, conform informațiilor oferite de Forbes.ro, președinția irlandeză a Consiliului propune o reducere de 141 de miliarde de euro a bugetului multianual al blocului comunitar pentru perioada 2028–2034, până la aproximativ 1.620 de miliarde de euro. Reducerea de 8% față de propunerea inițială a Comisiei Europene vizează mai multe capitole de cheltuieli, inclusiv apărarea, competitivitatea și acțiunea externă a Uniunii.
În concluzie, tensiunea dintre președinția irlandeză și Parlamentul European este un semnal clar că viitorul financiar al Uniunii Europene este un subiect extrem de polarizant și cu mize mari. Decizia finală va depinde de negocieri intense și de consensul tuturor statelor membre.
Autor sub acoperire
