În anul 2024, cheltuielile pentru sănătate au depășit 108 miliarde de lei, conform datelor oficiale ale Institutului Național de Statistică (INS). Acest volum uriaș de fonduri reflectă o realitate complexă, în care majoritatea resurselor provin din bugetul public, în timp ce contribuțiile directe ale cetățenilor joacă un rol mai mic, dar totuși semnificativ.
Majoritatea finanțării provine din fonduri publice
Conform datelor INS, 77,3% din cheltuielile pentru sănătate au fost acoperite din fonduri publice, iar plățile directe ale populației au reprezentat 22,0% din total. Contribuția de Asigurări Sociale de Sănătate (CASS) a fost principala sursă a finanțării publice, cu 68,31 miliarde de lei, ceea ce reprezintă 63,1% din totalul cheltuielilor. Bugetele de stat și cele locale au adăugat 15,42 miliarde de lei, respectiv 14,2% din total.
În ceea ce privește contribuțiile private, acestea au rămas la un procent foarte mic, de doar 0,7% din total. Aceasta arată că mecanismele private acoperă o parte marginală din finanțarea sistemului. Companiile se confruntă cu presiunea financiară în ceea ce privește contribuțiile obligatorii și beneficiile medicale oferite separat prin pachete private.
Spitalele absorbite cel mai mare volum de resurse
Distribuția banilor arată unde se concentrează costul real al sistemului. Spitalele au absorbit 42,5% din resurse, echivalentul a 46,05 miliarde de lei. În cadrul acestui segment, 65% din cheltuieli au reprezentat salarii, ceea ce lasă un spațiu mai mic pentru alte componente ale serviciului medical.
Serviciile curative au totalizat 54,4% din cheltuieli, adică 58,98 miliarde de lei, după o creștere de 18,6% față de anul anterior. Din această sumă, 43,34 miliarde de lei au mers către spitalizări, iar 15,43 miliarde de lei către tratamente în ambulatoriu.
Cheltuielile suportate direct de populație pentru medicamente și bunuri medicale, excluzând pe cele incluse în spitalizare, au urcat cu 15,8% față de 2023, până la 29,15 miliarde de lei. Aceste costuri sunt resimțite direct de pacient la farmacie și la achizițiile curente de produse medicale.
Datele INS indică și segmentele subfinanțate în raport cu masa totală a cheltuielilor. Prevenția a primit doar 1,1% din total, adică 1,23 miliarde de lei, sumă direcționată către vaccinări și programe de screening. Îngrijirile medicale la domiciliu au avut o alocare de 208,2 milioane de lei.
Pentru 2025, bugetul Fondului Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS) este de 77,87 miliarde de lei, din care 34,73 miliarde de lei sunt alocate spitalelor. Larisa Mezinu-Bălan, viceședinte CNAS, a declarat că “din totalul de 77,87 miliarde de lei (aproximativ 15,3 miliarde de euro) ai FNUASS în 2025, au mers către spitale 34,73 miliarde de lei, jumătate din bugetul spitalelor s-a dus către “influențe salariale””.
Pe tipuri de servicii, investigațiile paraclinice și urgențele au reprezentat 6,1% din cheltuieli, adică 6,64 miliarde de lei. Îngrijirea pe termen lung a ajuns la 5,4%, respectiv 5,81 miliarde de lei, iar administrarea sistemului a însemnat 2,7%, adică 2,88 miliarde de lei. Sistemul sanitar se confruntă cu o creștere accelerată a costurilor, în timp ce zonele care pot reduce cheltuielile viitoare, precum prevenția și îngrijirea în afara spitalului, rămân subfinanțate, iar bugetul următor mută din nou presiunea spre spitale.
Martor al faptelor
