Micul stat balcanic este a 21-a tara care adopta moneda unica europeana, pe fondul crizei economice si politice. O alegere pro-europeana asumata de o parte a clasei politice, dar contestata de o parte importanta a bulgarilor.
Uniunea Europeana in 2007, spatiul Schengen in 2025 si acum zona euro: la 1 ianuarie 2026, Bulgaria isi finalizeaza integrarea in structurile Europei unite prin adoptarea euro. Confruntata cu o criza politica persistenta, tara spera ca moneda unica europeana va stimula schimburile comerciale. Sapte alegeri legislative in patru ani si, in curand, o a opta: Bulgaria se confrunta cu o instabilitate politica cronica. La 11 decembrie anul trecut, o serie de manifestatii masive – pana la 150 000 de persoane in stradele din Sofia – au provocat demisia prim-ministrului Rossen Jeliazkov. Acesta a ramas prim-ministru mai putin de unsprezece luni.
Incapabil sa adopte un buget – primul in euro – marcat de cresteri masive ale impozitelor, Rossen Jeliazkov a cristalizat mai ales furia manifestantilor impotriva coruptiei, un rau endemic pe care Bulgaria nu reuseste sa-l stapaneasca. In perioada 26 noiembrie – 10 decembrie, patru manifestatii au dus la caderea guvernului sau, cu Generatia Z in fruntea procesiunii, acesti tineri urbani, adesea formati in marile universitati occidentale si care cunosc o alta societate decat cea din Balcani. Rossen Jeliazkov era amenintat de o motiune de cenzura in Adunarea Nationala; el a preferat sa ia initiativa si si-a anuntat demisia, cu mai putin de trei saptamani inainte de intrarea in zona euro.
Aceasta data era singurul liant al unei coalitii foarte eterogene in jurul GERB, partidul conservator al lui Roussen Jeliazkov: ea reunea forte atat de disparate precum fostii comunisti din Partidul Socialist Bulgar, formatiunea populista de dreapta Exista un astfel de popor (ITN), condusa de cantaretul de rock si prezentatorul de televiziune Slavi Trifonov, si Miscarea pentru Drepturi si Libertati-Un nou inceput, care reuneste minoritatile turce, rome si pomake, partid condus de oligarhul Delian Peenski, urmarit in justitie in Statele Unite si in Regatul Unit pentru deturnare de fonduri. Punctul comun al acestor forte politice disparate: angajamentul pro-european intr-o tara istoric eurofila.
Teama de inflatie, speranta unei renasteri
La optzeci de ani de la instaurarea regimului stalinist si a cortinei de fier la portile tarilor satelite ale Uniunii Sovietice, poate aceasta Bulgarie danubiana a Belle Époque sa renasca gratie ancorarii europene?
La Ruse, aderarea tarii la UE a dus la eliminarea punctelor de frontiera cu Romania si la sosirea masiva a turistilor romani si din Balcanii de Vest, care traverseaza liber Dunarea pentru a face cumparaturi in Bulgaria si a redescoperi arhitectura orasului, marcata de influenta vieneza. Turismul religios se dezvolta, de asemenea, in jurul manastirii ortodoxe din Basserabovo si a icoanelor sale. Meniurile restaurantelor sunt scrise in limba romana, vanzatorii din magazine sunt bilingvi si se formeaza o zona economica transfrontaliera – in asteptarea turistilor din Europa de Vest, atrasi de statiunile balneare bulgare de la Marea Neagra, precum Varna, deosebit de apreciata de romani.
Turismul a generat in acest an aproximativ 8% din PIB-ul Bulgariei si ar trebui sa beneficieze in mod semnificativ de trecerea la euro. Cu toate acestea, adoptarea monedei unice nu este unanim acceptata de populatie. Potrivit ultimului sondaj de opinie realizat de Eurobarometru, institutul de sondaje al Comisiei Europene, 49% dintre bulgari se opun acestei masuri. Ingrijorarea este deosebit de palpabila in zonele rurale sarace. In cursul verii, a aparut o miscare de protest care cerea „pastrarea leului bulgar”, la initiativa in special a partidelor de extrema dreapta si pro-ruse, care au speculat temerile bulgarilor cu privire la cresterea preturilor.
Chiar inainte de aderarea efectiva la euro, preturile alimentelor au crescut cu 5% in noiembrie fata de aceeasi perioada a anului trecut, potrivit Institutului National de Statistica, adica mai mult decat dublul mediei zonei euro. Preturile imobiliare au crescut cu 15,5% in al doilea trimestru, adica de trei ori mai mult decat media zonei euro.
Pentru a incerca sa linisteasca populatia, parlamentul bulgar a intarit in cursul verii organismele de control insarcinate sa investigheze cresterile bruste ale preturilor si sa franeze orice crestere „nejustificata” legata de trecerea la euro. Mai ales, pentru sustinatorii sai – in special guvernele succesive care au promovat adoptarea sa – euro va permite dinamizarea economiei tarii, consolidarea legaturilor sale cu Europa de Vest si protejarea acesteia de influenta Rusiei.
