Ce înseamnă o fermă de lapte modernă în 2026? Înseamnă animale monitorizate cu senzori, sisteme automate de hrănire, tehnologii care urmăresc sănătatea și confortul vacilor, energie produsă chiar în fermă și tot mai mult control asupra fiecărei etape de producție. Le-am văzut pe toate la ferma Agro Chirea din Rusănești, județul Olt, unul dintre partenerii Danone Romania din România încă din 2009. Aici aproximativ 680 de vaci aflate la muls produc în medie circa 36 de litri de lapte pe zi, iar ferma continuă să investească în digitalizare, bunăstarea animalelor, irigații și infrastructură și agricultură regenerativă.
Televiziunea animalelor și managementul informațiilor: o revoluție în fermă
Tot aici Danone și-a adunat anul acesta fermierii parteneri pentru conferința anuală dedicată pieței laptelui, tehnologiei și agriculturii regenerative. Întâlnirea a fost și un bun prilej să vedem cum arată, concret, o fermă în care tehnologia a devenit parte din aproape fiecare activitate. Au participat reprezentanții a 20 de ferme mari, dar și ai cooperativei Polaris din Zimnicea, care colectează lapte la standarde europene de la gospodării din Teleorman.
“În ultimii ani am văzut o profesionalizare accelerată a fermelor partenere. Fermierii au investit masiv în genetică, în bunăstarea și confortul animalelor, în instalații moderne de muls și răcit, dar mai ales în ultimul timp în digitalizare și managementul informațiilor”, spune Cătălin Andreica, Head of Milk Acquisitions Danone România.
Danone colectează lapte de peste 27 de ani din România și lucrează în prezent aici cu 22 de ferme și 70 de gospodării partenere de la care sunt procesați anual aproximativ 63 de milioane de litri de lapte. Compania spune că, numai în ultimii trei ani, a alocat peste 750.000 de euro unor proiecte dedicate fermelor partenere, inclusiv pentru reducerea emisiilor de metan și pentru sănătatea și bunăstarea animalelor. Noi am venit acolo să explorăm cum funcționează una dintre cele mai moderne ferme din Europa.
Una dintre primele tehnologii pe care le observi la Rusănești este și una dintre cele mai mici: senzorul purtat de fiecare vacă din fermă. Într-o fermă cu sute de animale rolul lui este să traducă în timp real comportamentul fiecărei vaci în date pe care oamenii le pot urmări. Sistemul monitorizează mișcarea animalului pe parcursul unei zile, timpul petrecut la hrană, rumegarea, producția de lapte, timpul de muls și activitatea care indică inclusiv momentul potrivit pentru inseminare.
Pentru Florin Chirea, proprietarul fermei, diferența dintre a avea și a nu avea aceste informații este una esențială.
“Trebuie să știi, să ai informația, ce deții, unde te situezi, ca să poți să crești. Altfel, fără acest sistem de management, nicio șansă ca o fermă de vaci de lapte să devină profitabilă. Pentru că, practic, nu exiști, nu știi unde te afli.”
Senzorii sunt doar o parte din sistem. Ferma monitorizează și condițiile în care sunt ținute animalele. Chirea spune că sunt urmărite debitul de aer din grajduri și perioadele în care vacile sunt răcorite în sezonul cald, iar pe aleile pe care circulă animalele au fost montate covoare din cauciuc pentru protejarea ongloanelor.
Acest tip de investiție are efect și asupra cantității de lapte produse. În 2024, o relatare despre fermă indica aproximativ 550 de vaci la muls și o producție medie de 35 de litri pe zi. Astăzi sunt aproximativ 680 de vaci la muls, iar media comunicată de fermă este de circa 36 de litri. Iar unul de angajații de la fermă ne-a explicat că unele dintre vaci ajung și la 38 de litri.
Dezvoltarea s-a făcut în etape. În urmă cu peste un deceniu, ferma trecea de la mulsul tradițional la un sistem computerizat, după o investiție realizată inclusiv cu finanțare europeană. În 2014 erau aproximativ 600 de bovine, dintre care 300 de vaci de lapte.
O altă investiție nouă a Agrochirea este un grajd special destinat vițeilor, dotat cu tehnologie pentru hrănirea automată. Perioada în care un vițel este crescut până când ajunge să intre în efectivul productiv durează ani, iar felul în care este hrănit și monitorizat în primele luni influențează dezvoltarea ulterioară a animalului. Automatizarea permite controlarea mai precisă a hranei administrate și urmărirea individuală a vițeilor.
Modernizarea grajdurilor face parte dintr-o schimbare mai largă pe care Cătălin Andreica spune că Danone o vede în fermele partenere: investiții în confortul animalelor, genetică, sisteme moderne de muls și răcire și, tot mai mult, în folosirea datelor.
Această direcție a devenit și parte a programelor internaționale Danone pentru furnizorii săi. Milk Academy, lansată în 2025, oferă fermierilor parteneri acces la pregătire în domenii precum managementul efectivului, gestionarea gunoiului de grajd și a solului sau administrarea fermei. Programul a fost dezvoltat împreună cu Cornell University și Wageningen University și cu parteneri tehnici precum MSD Animal Health, Zoetis și Lely.
Modernizarea fermei nu se vede numai în grajd. Agro Chirea are propria stație de biogaz, în care este valorificat inclusiv gunoiul de grajd rezultat de la animale. În loc să fie doar un reziduu care trebuie depozitat și gestionat, acesta devine materie primă pentru producerea de energie.
Sistemul se potrivește într-o fermă în care volumele sunt mari: sute de animale produc în fiecare zi cantități importante de dejecții, iar transformarea lor în biogaz permite recuperarea unei părți din energia conținută în materia organică.
Agrochirea produce energie și direct de la soare. Pe clădirile fermei din Rusănești a fost montat un sistem fotovoltaic de 200 kWp, format din 672 de panouri monocristaline și două invertoare de 100 kW, potrivit companiei care a realizat instalația.
Producerea energiei în fermă completează astfel un model în care mai multe resurse sunt obținute sau valorificate în interiorul aceleiași exploatații și le acoperă 100% din necesarul zilnic, conform angajaților fermei.
Ferma de lapte face parte dintr-un grup agricol mult mai mare. Agro Chirea lucrează aproximativ 4.000 de hectare, iar circa jumătate din suprafață este irigată. Sunt folosite mai multe tehnologii, inclusiv sisteme subterane de irigare și instalații mari cu brațe mobile care se rotesc deasupra culturilor.
În 2024, ferma avea aproximativ 150 de hectare irigate prin picurare subterană și șapte astfel de instalații mobile de mari dimensiuni. Pe 200 de hectare de grâu fusese introdus și sistemul no-till, în care însămânțarea se face fără arătura clasică a terenului.
O parte din ceea ce se cultivă pe aceste terenuri se întoarce în grajd. Grupul are propriile instalații pentru procesarea boabelor de soia și a semințelor de floarea-soarelui și rapiță și produce astfel o parte dintre furajele proteice necesare vacilor.
Agricultura regenerativă a fost, de altfel, una dintre principalele teme discutate de fermieri la întâlnirea organizată de Danone la Rusănești. În programele sale din România, compania a folosit deja practici precum rotația culturilor, minimum tillage sau culturile de protecție, iar centrul său de cunoștințe dedicat agriculturii regenerative pune accent pe protejarea solului, biodiversitate și bunăstarea animalelor.
Danone are o experiență mai veche în această zonă și prin programul “O șansă pentru familia ta”, derulat împreună cu parteneri locali în zona Zimnicea. Proiectul început în 2012 a inclus instruirea a peste 900 de fermieri și trecerea a peste 1.000 de hectare către practici de agricultură regenerativă, potrivit Danone Ecosystem.
Toate investițiile făcute într-o fermă de lapte au un punct comun: animalul trebuie să rămână sănătos, iar laptele trebuie să ajungă la procesator în condițiile cerute.
La Agro Chirea, laptele este răcit imediat după muls și păstrat în condiții controlate înainte de colectare. Înainte de încărcarea în cisternă sunt verificate inclusiv aspectul, temperatura și prospețimea și sunt prelevate probe pentru analize.
“Laptele trebuie să provină de la animale sănătoase, monitorizate în permanență sanitar-veterinar, să fie răcit imediat după muls și păstrat în condiții controlate de temperatură. Un alt criteriu esențial este lipsa antibioticilor și aflatoxinei”, explică Cătălin Andreica.
Danone spune că verificarea calității continuă și după ce cisterna ajunge la fabrica din București. Laptele este testat înainte să intre în procesul de producție, iar compania realizează în laborator între 1.600 și 1.800 de analize pe zi asupra materiilor prime și produselor. Danone spune că relația cu fermierii nu se limitează la achiziția de lapte.
“Noi lucrăm cu fermierii pe termen lung, cu expertiză, cu programe, cu investiții, ca să-i ajutăm să devină mai buni, mai eficienți și mai sustenabili pe termen lung”, spune Andreica.
La celălalt capăt al traseului se află fabrica Danone din București. Compania produce local din 1999, iar în 2026 a finalizat o investiție de peste 10 milioane de euro într-o nouă linie de ambalare. Unitatea produce în prezent aproximativ 1,5 milioane de pahare de iaurt pe zi și deservește România și alte 18 țări.
Între senzorul prins de o vacă din Rusănești și iaurtul produs la București sunt însă multe alte tehnologii: sisteme automate de muls și răcire, o creșă modernă pentru viței, irigații, furaje produse în cadrul grupului, biogaz și panouri fotovoltaice.
La Agrochirea asta înseamnă astăzi o fermă cu aproximativ 680 de vaci la muls și o medie de circa 36 de litri pe zi pentru fiecare animal. Iar pentru Danone, care lucrează cu ferma de peste 15 ani, toate aceste investiții au aceeași destinație finală: laptele care pleacă de la Rusănești spre fabrica din București, acolo unde din laptele bun se face iaurtul bun.
David Voicu
