Un mecanism bancar complex, creat de oligarhul moldovean fugar Ilan Şor cu sprijinul unei bănci ruse de stat, a fost folosit pentru a eluda sancțiunile internaționale impuse Rusiei și pentru a efectua tranzacții în valoare de 6,9 miliarde de dolari, conform unui raport al Financial Times (FT) bazat pe sute de mii de documente interne ale companiei A7.
Schema A7: o rețea de firme-paravan și documente falsificate
Compania A7 a fost înființată la sfârșitul anului 2024, în Rusia și Kârgâzstan, de Ilan Şor, cu sprijinul băncii ruse de stat Promsvyazbank (PSB), strâns legată de industria de apărare. Scopul principal al A7 a fost să permită companiilor rusești să efectueze plăți internaționale în pofida sancțiunilor occidentale și a eliminării unor bănci rusești din sistemul SWIFT după invadarea Ucrainei.
Kremlinul promovează A7 drept unul dintre principalele mecanisme rusești pentru plățile transfrontaliere necesare importurilor. Într-o declarație pentru agenția rusă TASS din iulie 2025, Ilan Şor a afirmat că sistemul său este “imun la sancțiuni”, oferind libertate companiilor și țărilor.
Investigația FT, bazată pe documente interne ale A7, arată însă că în spatele imaginii de sistem financiar inovator se află o metodă tradițională de spălare de bani prin firme-paravan și falsificarea pe scară industrială a documentelor comerciale. Jurnalistul FT, Chris Cook, a descris mecanismul ca o “demodată” metodă de spălare de bani.
Schemă funcționa astfel: A7 crea sau folosea firme-paravan în țări cu acces la sistemul bancar internațional. Bani erau introduse în conturile acestor firme, iar acestea efectuau apoi plățile externe de care aveau nevoie clienții ruși. De exemplu, o companie din Rusia care trebuia să plătească un furnizor din China putea avea plata înregistrată ca venind de la o societate din Emiratele Arabe Unite.
Peste jumătate din fluxurile identificate de FT aveau drept destinație finală conturi bancare din China. Când băncile cereau justificarea tranzacțiilor, A7 intervenea cu o adevărată “fabrică de falsuri”, folosind mii de ștampile de companii, unele falsificate, altele copiate de pe documente reale, pentru a crea o justificare comercială aparent legitimă.
Angajații A7 modifica codurile vamale ale produselor sancționate și încercau să elimine din documente orice “urmă rusească”, inclusiv literele chirilice. Unul dintre cele mai spectaculoase exemple a fost un comandă de 500 de dispozitive de ochire pe timp de noapte, în valoare de aproximativ 510.000 de dolari, cumpărate pentru un client rus. A7 a pregătit documente false potrivit cărora marfa era “sticlă securizată”, deși angajații au discutat și varianta de “încălțăminte”.
Unele dintre plățile identificate de FT erau pentru echipamente militare și achiziții ale serviciilor de securitate rusești. FT a descoperit peste 6,9 miliarde de dolari trecuți prin sistemul bancar internațional prin entități legate de A7, dar publicația menționează că suma reală ar putea fi mai mare, deoarece documentele conțin încă 17.500 de plăți pentru care nu a reușit să determine valoarea.
FT a identificat 100 de firme-paravan ale A7 care efectuau efectiv plăți, iar documentele menționează cel puțin încă 100. Rețeaua cuprindea cel puțin 61 de entități în Emiratele Arabe Unite, 87 în Hong Kong, 16 în Kârgâzstan și 14 în Indonezia. Cel puțin trei entități erau în Marea Britanie, iar o firmă din Ungaria pare să fi reprezentat un canal important pentru introducerea plăților în UE.
Prin diferite componente ale circuitului au apărut unele dintre cele mai mari bănci ale lumii. Conturile de la Standard Chartered Hong Kong au primit circa 1,1 miliarde de dolari de la entități legate de A7; către DBS au fost trimise 273 de milioane, către clienți Citi 74 de milioane, iar către clienți Deutsche Bank aproximativ 18 milioane. Alte 17 entități A7 aveau conturi la First Abu Dhabi Bank, prin care au fost efectuate plăți externe de peste 1,8 miliarde de dolari.
FT nu susține că băncile respective au participat conștient la schemă. Dimpotrivă, documentele arată că unele au declanșat controale, au cerut explicații și au închis conturi. În plus, există o dimensiune enormă care nu intră în cei 6,9 miliarde de dolari: documentele conțin bilete la ordin emise de A7 cu o valoare nominală de peste 20 de miliarde de dolari.
FT a identificat și conturi A7 din care au fost vândute cumpărătorilor ruși miliarde de dolari în Tether, criptomoneda stabilă legată de dolar. A7 a devenit suficient de importantă pentru Kremlin încât Vladimir Putin a participat la inaugurarea prin videoconferință a unei sucursale A7 la Vladivostok, iar compania susține că gestionează aproape o cincime din tranzacțiile valutare ale Rusiei.
Marea Britanie l-a sancționat pe Ilan Şor încă din 2022 pentru implicarea sa în frauda bancară de un miliard de dolari din Republica Moldova și a sancționat ulterior compania sa Evrazia pentru activități de destabilizare a democrației moldovenești. În 2025, Londra a sancționat și entități din rețeaua criptomonedei A7A5, legată de compania A7 a lui Şor.
Schema A7 reprezintă un exemplu clar de cum un individ, cu sprijinul unei puteri naționale, poate evita sancțiunile internaționale și poate menține fluxuri financiare masive prin intermediul unor rețele complexe, deși băncile implicate nu au fost implicate conștient. Totuși, această schemă a generat o cantitate imensă de tranzacții ilegale, iar impactul său asupra economiei globale și asupra sancțiunilor impuse Rusiei rămâne dezbătut.
David Voicu
