Adaugă Ghimpele.ro ca sursă preferată în Google
Inteligența artificială (AI) poate fi atât o soluție pentru criza climatică, dar și o sursă de noi probleme, a avertizat Simon Stiell, directorul programului ONU pentru climă, în cadrul COP31, conferința anuală dedicată schimbărilor climatice, desfășurată la Antalya, Turcia. Într-o declarație făcută în cadrul conferinței, oficialul ONU a subliniat că AI reprezintă o “armă cu două tăișuri”, potențial imens și pericol major, în funcție de modul în care va fi utilizată. Deși tehnologia poate fi un instrument esențial în lupta împotriva schimbărilor climatice, dezvoltarea sa rapidă riscă să amplifice poluarea și emisiile de gaze cu efect de seră, avertizând despre riscurile asociate.
AI: un potențial imens, dar și o amenințare pentru obiectivele climatice
Simon Stiell a subliniat că AI și alte tehnologii de vârf pot fi un instrument important în lupta împotriva schimbărilor climatice, dar numai dacă sunt utilizate în mod responsabil. În cadrul unei inițiative lansate de ONU, statele sunt încurajate să își asume voluntar angajamentul de a utiliza AI ca parte a soluțiilor pentru problemele climatice, nu ca un nou factor de creștere a emisiilor. Oficialul a atras atenția că avantajele dezvoltării AI nu trebuie să fie însoțite de costuri tot mai mari pentru populație, de poluare suplimentară sau de accentuarea inegalităților.
“Nu putem cere oamenilor să accepte astăzi facturi mai mari, mai multă poluare care încălzește planeta și inegalități și mai profunde, în schimbul unor promisiuni privind un viitor mai bun. Beneficiile AI trebuie să depășească costurile sale tot mai mari. Iar aceste beneficii trebuie să ajungă la fiecare țară”, a afirmat Simon Stiell. Acesta a subliniat că dezvoltarea AI trebuie să fie însoțită de soluții pentru reducerea amprentei energetice și a emisiilor asociate cu aceasta.
În special, extinderea centrelor de date generează o cerere tot mai mare de electricitate, ceea ce exercită presiune asupra rețelelor energetice. În statele în care necesarul suplimentar este acoperit prin utilizarea combustibililor fosili, efectele asupra mediului devin și mai pronunțate. “Cererea generată de centrele de date pune presiune asupra rețelelor electrice. Acolo unde combustibilii fosili acoperă această cerere în creștere, poluarea se intensifică, iar obiectivele noastre climatice se îndepărtează, nu se apropie”, a avertizat Simon Stiell.
În 2026, analiștii CFA România estimează o creștere economică de numai 0,1%, iar leul s-ar putea deprecia până la 5,47 lei/euro. În această context, dezvoltarea AI trebuie să fie gândită nu doar în termeni de progres tehnologic, ci și în termeni de sustenabilitate și echitate globală.
Acesta este un moment important pentru a analiza impactul AI asupra economiei și mediului în contextul schimbărilor climatice.
David Voicu




