Adaugă Ghimpele.ro ca sursă preferată în Google
Dosarul legat de presupuse acte de corupție ale primarului din Chiajna, Mircea Minea, a stat blocat aproape doi ani la Tribunalul Ilfov, în camera preliminară, din cauza unui judecător care nu și-a motivat hotărârea. Când cauza a ajuns în sfârșit la Curtea de Apel București, tot ce făcuse DNA din 2017 încoace a fost anulat, iar dosarul a fost trimis înapoi procurorilor. Decizia a fost luată cu majoritate, în completul din care au făcut parte judecătorii Nicoleta Nolden și Valeriu Roșca, delegați la Curtea de Apel București. Procedura de cameră preliminară, care trebuia să dureze 60 de zile, s-a întins în cazul Minea pe trei ani. Mircea Minea beneficiază de prezumția de nevinovăție până la o hotărâre definitivă.
Legături imobiliare și influențe în justiție
Mircea Minea, unul dintre cei mai longevivi primari din România, conduce comuna Chiajna din 1996 și este pus în fața unei acuzații grave, ce vizează un prejudiciu estimat la aproximativ 45 de milioane de lei, legat de finanțarea ilegală a clubului Concordia Chiajna. Între familia primarului și cea a Liei Savonea, astăzi președinta Înaltei Curți de Casație și Justiție, există și afaceri cu terenuri. În 2006, Lia Savonea și soțul ei, Mihai Savonea, au cumpărat un teren de aproximativ 2.500 de metri pătrați în Chiajna împreună cu Florian și Constanța Purcel, fratele și cumnata lui Mircea Minea. La vânzarea din iulie 2018, partea Liei Savonea a fost de 30.000 de euro. Judecătoarea a recunoscut că omisese tranzacția din declarația de avere. Familiile Minea și Savonea se mai întâlnesc într-un dosar: Sorin Raiciu, nepotul primarului, condamnat în primă instanță la șapte ani de închisoare pentru tâlhărie, a fost achitat definitiv în 2013 de un complet prezidat de Lia Savonea. În plus, membri ai instanței, precum Nicoleta Nolden și Valeriu Roșca, care au anulat probele prezentate de DNA în dosarul lui Minea, au fost plasați într-o poziție de dependență față de conducerea Curții de Apel București, inclusiv față de președinta Liana Nicoleta Arsenie. Conform încheierii nr. 1056/CP din 6 octombrie 2026, Curtea de Apel București a admis contestația formulată de Mircea Minea, a desființat încheierea Tribunalului Ilfov din 8 mai 2024 și a anulat ordonanța din 22 februarie 2023 prin care DNA dispusese urmărirea penală a primarului.
Probe excluse și o hotărâre nemotivată aproape doi ani
Judecătorii au anulat și actele de urmărire penală de după această ordonanță, inclusiv ordonanța de punere în mișcare a acțiunii penale din 23 martie 2023. În plus, au constatat neregularitatea rechizitoriului DNA din 3 mai 2023 și au dispus excluderea probelor strânse începând cu 25 iulie 2017, scoase fizic din dosar. În februarie 2026 a ieșit la iveală că hotărârea prin care judecătorul de cameră preliminară de la Tribunalul Ilfov validase probele și trimisese cauza la judecată nu fusese motivată timp de aproape doi ani. Pe 8 mai 2024, instanța a decis că probele prezentate de DNA au fost obținute corect și a pornit procesul. Conform Codului de procedură penală, termenul maxim pentru emiterea unei hotărâri este de 30 de zile. Nicoleta Nolden ieșise la pensie în octombrie 2022. S-a întors în septembrie 2025, reîncadrată la Tribunalul Giurgiu, dar cu grad de curte de apel. Potrivit legii, pensia ei de serviciu se reduce cu 85% cât timp lucrează, așa că Nolden cumulează salariul de judecător cu 15% din pensie. Mai târziu, a fost trimisă la Secția I Penală a Curții de Apel București, la cererea președintei instanței, Liana Nicoleta Arsenie. Lipsa motivării le-a împiedicat pe părți să conteste efectiv hotărârea la instanța superioară. Judecătoarea Raluca Mihaela Andraș a emis o opinie diferită, respingând contestația lui Minea și obligându-l să plătească 600 de lei cheltuieli judiciare. Decizia de anulare a probelor din dosarul lui Minea evidențiază modul în care un caz estimat la o pierdere de 45 de milioane de lei a fost „salvat” de magistrați delegați, într-un context în care legăturile dintre membrii justiției și primarul din Chiajna ar putea afecta independența instanței. Această situație ridică serioase întrebări privind transparența și independența justiției, precum și modul în care sunt utilizate resursele publice în asemenea cazuri.
