În prima jumătate a anului 2026, prețurile medii la electricitate și gaze natural livrate gospodăriilor din Uniunea Europeană au scăzut, însă România a înregistrat cele mai mari creșteri din UE în ambele categorii, conform datelor publicate vineri de Eurostat. În timp ce prețul mediu la electricitate a scăzut cu 2,2%, ajungând la 0,28 euro per kilowatt-oră (kWh), România a înregistrat o creștere de 51,6% comparativ cu prima jumătate a anului 2025. În Irlanda, creșterea a fost de 19,8%, iar în Finlanda de 18,4%. Pe de altă parte, în Danemarca prețurile au scăzut cu 31,7%, iar în Luxemburg cu 24,1%. În termeni de paritatea puterii de cumpărare standard (PPS), prețurile la electricitate au fost cele mai mari pentru gospodăriile din România (46,9 per 100 kWh), Polonia (41,1) și Cehia (34,3).
Creșteri semnificative la gaze și tensiuni crescute în rândul consumatorilor
În ceea ce privește gazele naturale, prețurile medii plătite de gospodăriile din UE au scăzut până la 0,11 euro per kilowatt-oră (kWh), cu 10,2% comparativ cu a doua jumătate a anului 2025 și cu 3,5% față de primul semestru al anului trecut. În România, prețurile la gaze au crescut cu 9,3%, urmate de Croația (8,9%) și Slovacia (6,6%). În schimb, în Bulgaria, prețurile au scăzut cu 14,5%, iar în Grecia cu 11,3%. Pe scara europeană, prețurile la gaze variază semnificativ, de la 0,03 euro per kWh în Ungaria până la 0,22 euro per kWh în Suedia. În România, prețul a ajuns la 0,06 euro per kWh, ceea ce plasează țara într-o poziție de contrast față de alte state, unde scăderile sunt semnificative.
În contextul acestor creșteri, liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu, a afirmat vineri după-amiază, după publicarea datelor Eurostat, că regimul care a condus România spre un nivel de prețuri atât de ridicat are un nume: regimul Nicuşor Dan. El a menționat că, înainte de criza din această vară și de închiderea centralei de la Cernavodă, România avea cel mai mare preț la electricitate pentru gospodării.
Cu toate acestea, în rândul statelor membre, prețurile la electricitate pentru consumatorii casnici variază foarte mult, de la 0,11 euro per kWh în Ungaria până la 0,39 euro per kWh în Irlanda. Această discrepanță evidențiază o realitate complexă, în care România se află într-o poziție de contrast față de multe alte țări europene, unde prețurile se află la niveluri mult mai mici. În timp ce unele țări beneficiază de scăderi semnificative, România este într-o situație de tensiune, cu consumatorii casnici plătind prețuri care au înregistrat cele mai mari creșteri din UE.
Vine iarna, iar pentru mulți români, această perioadă va însemna o creștere semnificativă a facturilor energetice. Într-o economie în care energie electrică și gaze sunt esențiale, această realitate va aduce consecințe concrete, atât pentru gospodării, cât și pentru întreprinderi, într-o perioadă deja dificilă pentru economia națională.
David Voicu
