Dupa ce s-a limitat in trecut la productia de medicamente generice si molecule cu cost redus, China a devenit un actor major in domeniul biotehnologiilor si isi propune acum sa detroneze Statele Unite.
Un plaman de porc modificat genetic a fost transplantat pentru prima data unui om, potrivit unui studiu publicat in revista de specialitate Nature Medicine. Transplantul a fost realizat de cercetatori chinezi la spitalul universitar din Guangzhou. O tehnica complexa in plina dezvoltare: in urma cu optsprezece luni, in martie 2024, oamenii de stiinta chinezi de la spitalul Xijing au transplantat un ficat de porc modificat genetic unui om, la doua luni dupa un experiment similar realizat in Statele Unite.
Astazi, aceasta realizare stiintifica revine Imperiului de Mijloc. Odata limitata la productia de medicamente generice si principii active la preturi reduse, China a devenit, in mai putin de douazeci de ani, o putere majora in domeniul biotehnologiilor medicale, care utilizeaza sau modifica materiale vii.
Rezumat:
Vedete ale biotehnologiei chineze
Mai multe companii chineze au dobandit renume mondial, chiar daca raman putin cunoscute publicului larg: BGI este specializata in cercetarea genomica, Beigene produce medicamente impotriva cancerului, iar WuXi Apptec ofera servicii si echipamente pentru dezvoltarea de medicamente. Si, desi China ramane cu mult in urma gigantilor americani, isi propune sa devina, intre 2035 si 2050, lider mondial in domeniul biotehnologiilor medicale.
Acest mare salt se datoreaza mai multor factori. Considerat un sector cheie pentru a deveni o putere stiintifica mondiala, guvernul chinez a facut din biotehnologii o prioritate nationala inca din cel de-al 12-lea Plan cincinal (2011-2015). Aceasta strategie vizeaza crearea unui vast pol de inovare biotehnologica si consolidarea industrializarii acestor biotehnologii.
Strategie nationala globala si miliarde investite
Aceasta s-a tradus prin sute de miliarde de yuani de finantare publica, reduceri fiscale si subventii pentru achizitionarea de echipamente, dar si prin crearea de laboratoare, incubatoare si alte centre de inovare. Potrivit unui raport al cabinetului international CBRE, la sfarsitul anului 2024, Beijing si Shanghai aveau mai multe laboratoare in constructie si spatii dedicate cercetarii si dezvoltarii decat orice alta parte a globului, orasul american Boston ocupand locul al treilea. Tot potrivit acestui raport, brevetele farmaceutice si tehnologice medicale chineze au crescut cu 379% in zece ani.
De asemenea, examinarea medicamentelor este accelerata, reglementarile chineze fiind mai flexibile decat in Europa sau in Statele Unite: in 2024, China a realizat peste 7.100 de studii clinice pentru medicamente, depasind Statele Unite si reprezentand aproape 40% din activitatea mondiala de studii clinice, potrivit platformei specializate Clinical Trials Arena. Si in acest an, 37% din moleculele licentiate de marile companii farmaceutice vor proveni din China, potrivit prognozelor bancii de investitii Stifel.
Cifre ametitoare, care ingrijoreaza de cealalta parte a Pacificului, in Statele Unite. Pentru ca, in ciuda slabiciunilor sale, in special in ceea ce priveste transformarea descoperirilor stiintifice in produse gata de comercializare, China avanseaza cu pasi rapizi pentru a ajunge pe primul loc mondial in domeniul biotehnologiilor medicale. Un raport al Comisiei americane pentru securitate in domeniul biotehnologiilor emergente, prezentat Congresului in aprilie 2025 si preluat de Wall Street Journal, estimeaza ca Statele Unite sunt in prezent in urma Chinei in ceea ce priveste inovarea biotehnologica.
