Adaugă Ghimpele.ro ca sursă preferată în Google
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a anunțat că necesarul brut de finanțare al României ar urma să scadă cu 31 de miliarde de lei în 2027, ajungând la 248 de miliarde de lei, comparativ cu 279 de miliarde de lei în acest an. Această reducere se bazează pe două factori principali: diminuarea deficitului bugetar și reducerea sumelor aferente împrumuturilor ajunse la scadență. Aceste estimări, prezentate într-o postare pe Facebook, oferă un semnal pozitiv într-un context economic în care România continuă să depindă de datorii vechi, chiar și atunci când deficitul scade.
Structura datoriei și presiunea financiară
Din cele 279 de miliarde de lei necesare în 2026, circa 130 de miliarde de lei, reprezentând 47%, sunt destinate acoperirii deficitului bugetar, iar restul de 149 de miliarde de lei, adică 53%, sunt alocate pentru rambursarea împrumuturilor vechi. Acest fenomen, denumit de ministrul Nazare “rostogolirea datoriei”, este un efect direct al politicii de finanțare a statului, care se bazează pe contractarea de noi împrumuturi pentru a plăti datoriile anterioare. Astfel, chiar și în perioade de reducere a deficitului, statul continuă să se împrumute.
În ceea ce privește structura datoriei ajunse la scadență în 2026, aproximativ 47,4 miliarde de lei provin din împrumuturi contractate în 2025, 23,4 miliarde de lei din 2024, 24,1 miliarde de lei din 2023, 5,1 miliarde de lei din 2022 și 49 de miliarde de lei din perioada anterioară anului 2022. În total, aproape 71 de miliarde de lei, adică 48% din datoria scadentă în 2026, provin din împrumuturile contractate în 2024 și 2025, dintre care peste 35 de miliarde de lei au fost atrase în primul semestru al anului trecut.
Ce a determinat această situație? Conform declarațiilor ministrului, deteriorarea perspectivelor de rating, incertitudinea politică și dezechilibrele fiscale au restrâns opțiunile României. Pentru a asigura plățile statului, finanțarea s-a bazat într-o măsură mai mare pe împrumuturi pe termen scurt. Acestea au acoperit nevoile de atunci, dar au concentrat obligații de rambursare în 2026. Presiunea dobânzilor din acest an nu este determinată exclusiv de finanțarea deficitului curent, ci și de costurile datoriei acumulate anterior.
Potrivit estimărilor prezentate miercuri, statul ar urma să aibă nevoie de circa 248 de miliarde de lei anul viitor, comparativ cu 279 de miliarde de lei în 2026. Această reducere este o estimare care ia în considerare nu doar reducerea deficitului bugetar, ci și faptul că în 2027 vor ajunge la scadență mai puține datorii contractate în anii precedenți.
Ministrul Finanțelor a subliniat nevoia unui buget credibil pentru 2027 și a menționat importanța unei discipline în cheltuirea banilor publici. Într-un context în care România continuă să depindă de datorii, această reducere reprezintă o oportunitate, dar și o provocare, întrucât depinde de capacitatea statului de a menține o politica financiară responsabilă și de a evita dependența excesivă de împrumuturi.
David Voicu




