Adaugă Ghimpele.ro ca sursă preferată în Google
Prețul zahărului a urcat cu 25% de la începutul anului, un salt semnificativ care a afectat economia globală, dar mai ales pe cea românească, unde investițiile în energie, extinderea pe piețe noi și infrastructura sunt considerate motoarele de creștere economică, dar cu un impact întârziat. În condițiile în care prețurile energiei se apropie de un nou punct culminant, iar Cernavodă funcționează în mod instabil, ca o instalație de Crăciun, economia se confruntă cu o realitate dură. Consultanții fiscali și mediul de afaceri se uită la 2027 cu “maximă precauție”, deoarece nu există soluții pe termen scurt pentru reducerea prețurilor, iar impactul asupra consumatorilor și producătorilor este deja simțit.
Factori globali în spatele creșterii prețurilor zahărului
Creșterea prețurilor zahărului este legată de o combinație de factori globali, printre care efectele fenomenului El Niño, intensificarea producției de etanol și restricțiile impuse exporturilor. Această evoluție reflectă înăsprirea condițiilor de aprovizionare la nivel mondial. În timp ce majoritatea piețelor de mărfuri agricole au evoluat fără fluctuații semnificative de la începutul noului an de comercializare, prețul zahărului a continuat să crească. Deși indicele S&P GSCI Agriculture a scăzut cu 16% de la începutul lunii septembrie, indicele dedicat zahărului a avansat cu 1% în aceeași perioadă.
Prețul de referință pentru zahărul brut a crescut cu aproximativ 25% de la începutul anului, depășind 450 de dolari pe tonă la jumătatea lunii octombrie, cel mai ridicat nivel din ultimii aproape doi ani. Nivelul este influențat de vremea nefavorabilă, extinderea producției de etanol și restricțiile comerciale. Organizația Internațională a Zahărului estimează un deficit global de 200 de milioane de tone, o situație care pune presiune considerabilă asupra ofertei, iar asta se vede deja pe piețe.
În România, această evoluție are un impact direct asupra economiei, unde prețurile energiei cresc cu intensitate, iar soluțiile pe termen scurt lipsesc. Cernavodă, o instalație crucială pentru producția de energie, funcționează cu instabilitate, iar costurile cresc, afectând nu doar producătorii, ci și consumatorii finali. În această situație, investițiile în energie, extinderea pe piețe noi și infrastructura sunt considerate prioritare, dar au nevoie de câțiva ani pentru a-și produce efectul, ceea ce face ca economia să stea pe un punct de echilibru instabil.
În contextul unei economii care se confruntă cu o presiune semnificativă din partea pieței globale, este esențial ca deciziile de guvern să țină cont de interesele reale ale poporului român, nu doar de cele ale unor interese străine. Prețurile mari pentru produse de bază, cum este zahărul, înseamnă costuri crescute pentru toți, iar suveranitatea economică a României trebuie să fie păzită cu fermitate. Acest lucru nu se poate face decât prin acțiuni clare, transparente și care să pună accentul pe resursele naționale, nu pe cele externe.
David Voicu
