După cele mai recente atacuri cu drone împotriva unor nave comerciale în Marea Neagră, România și Bulgaria au cerut sprijin european, mai precis imagini din satelit. Agenția Europeană pentru Siguranță Maritimă (EMSA) a oferit asistență pentru creșterea capacității de monitorizare, însă Comisia Europeană nu a precizat încă tipul imaginilor livrate și nici nu a confirmat toate detaliile despre incidente invocate, relatează partenerul nostru la Bruxelles, 2eu.brussels.ro.
Sprijinul european pentru monitorizarea Mării Negre
Comisia Europeană a confirmat miercuri, 7 octombrie, că România și Bulgaria primesc imagini satelitare europene pentru a-și îmbunătăți capacitatea de monitorizare a Mării Negre. Christian Wigand, purtător de cuvânt al Comisiei Europene, a spus că EMSA a oferit sprijin autorităților române și bulgare în limitele atribuțiilor sale privind siguranța maritimă și cunoașterea situației.
Sprijinul intervine într-un context în care incidentele din Marea Neagră au ajuns mai aproape de rutele comerciale și de zonele economice exclusive ale statelor membre. Comisia a condamnat atacurile asupra navigației civile și a legat deteriorarea securității maritime de războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei.
În ceea ce privește Centrul de securitate maritimă la Marea Neagră, Wigand a spus că este un proiect coordonat de România și Bulgaria, care urmărește să “contribuie la îmbunătățirea monitorizării situației maritime și a infrastructurii critice”. Un raport al Comisiei Europene privind punerea în aplicare a Strategiei UE pentru Marea Neagră, publicat în iulie, a confirmat că cele două țări au elaborat împreună conceptul centrului, care urmărește, printre altele, contracararea amenințărilor hibride complexe.
Deficiențe în securitatea maritimă europeană
După incursiunea cu drone în zona economică exclusivă a Bulgariei, ministrul român de Externe a declarat marți că centrul va fi amplasat în principalele porturi ale celor două țări, Constanța și, respectiv, Varna. În același timp, o copie a raportului anual al UE privind pregătirea pentru apărare, ajunsă în presă înainte de publicarea oficială, arată deficiențe importante în capacitățile de apărare ale Europei, în special în ceea ce privește războiul maritim.
Documentul, elaborat de Agenția Europeană de Apărare cu contribuția Comisiei Europene și a Serviciului European de Acțiune Externă, evaluează dacă cele 27 de state membre sunt pe drumul cel bun pentru a ajunge la nivelul de pregătire pentru apărare stabilit pentru 2030. Deși guvernele statelor UE intenționează să investească aproximativ 98,9 miliarde de euro în capacități maritime în perioada 2024-2029, deficiențele actuale afectează o serie de operațiuni navale.
“Există în continuare lacune importante în ceea ce privește stocurile de muniții și rachete navale, apărarea antiaeriană și antirachetă navală, capacitățile de lovire la distanță și protecția infrastructurii de pe fundul mării”, se arată în raport. Pentru remedierea acestor probleme, raportul recomandă trei direcții: dezvoltarea capacității de monitorizare a domeniului maritim, echilibrarea investițiilor în platforme de luptă de mari dimensiuni cu cele în capacități navale de lovire și investiții în capacități de sprijin, precum protecția infrastructurii submarine.
Expertul: Lipsa unei viziuni clare pentru securitatea Mării Negre
Mihai Sebastian Chihaia, expert în securitate maritimă la European Policy Centre, a declarat că Marea Neagră a primit prea puțină atenție în dezbaterea mai largă privind apărarea Europei și că strategiile, de unele singure, nu sunt suficiente. “Avem destul de multe strategii, avem destul de multe direcții, dar pentru a securiza cu adevărat Marea Neagră ai nevoie de capacități”, a mai declarat el. Printre acestea se numără mijloacele de colectare a informațiilor, precum senzorii și radarele.
Chihaia a susținut că și NATO, pilonul central al apărării colective europene, ar putea elabora o strategie dedicată Mării Negre. După incidentele cu drone de la începutul acestei săptămâni, România, Bulgaria și Turcia au subliniat că își coordonează eforturile pentru consolidarea securității în regiune. Chihaia a spus însă că lipsește în continuare o viziune mai largă asupra viitoarei arhitecturi de securitate la Marea Neagră.
În pofida anilor de discuții, NATO nu a elaborat încă o astfel de viziune. Potrivit lui Chihaia, rolul Comisiei Europene este de a oferi statelor membre direcții și idei. Acestea pot include și opțiuni de finanțare, precum programul european de împrumuturi pentru apărare Security Action for Europe (SAFE). “Este vorba, în esență, despre stimularea statelor membre să lucreze împreună, să dezvolte noi soluții tehnologice și să le integreze”, a spus el.
Purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, Thomas Regnier, a declarat că Bulgaria și România “joacă un rol esențial în apărarea flancului estic”, adăugând că cele două țări beneficiază împreună de 20 de miliarde de euro prin SAFE.
David Voicu
