Pe măsură ce flăcările se ridica în străzi, iar vitrinele se spargeau în Paris, Lyon și Marseille, Europa s-a confruntat cu o imagine care a tulburat orizonturile politice și sociale. Protestele violente din Franța, dar și în alte țări europene, nu sunt doar manifestări de nemulțumire legate de condițiile economice, ci semnale puternice ale unei crize profunde, care pune sub semnul întrebării credința în instituții, în justiție și în capacitatea sistemelor de guvernare de a răspunde așteptărilor cetățenilor. În Franța, unde au fost reținute 135 de persoane, poliția a intervenit cu gaze lacrimogene împotriva manifestanților, iar imaginea transmisă în timp real a devenit un semn al tensiunilor care se acumulează de mult timp.
Inițiată de elevii din liceele din regiunea pariziană, mișcarea a luat proporții considerabile, mobilizând zeci de mii de persoane, majoritatea tineri, care au ieșit în stradă pentru a protesta împotriva condițiilor precare de învățământ și a insuficienței resurselor educaționale. La manifestația din 17 octombrie au participat aproximativ 550.000 de persoane, potrivit Ministerului francez de Interne, respectiv 800.000, potrivit organizatorilor. O săptămână mai târziu, pe 24 octombrie, mobilizarea a continuat, cu 410.000 de participanți potrivit autorităților și aproape 800.000 potrivit sindicatelor. Deși Franța nu este la coada UE în ceea ce privește cheltuielile cu educația ca pondere în PIB – potrivit UNESCO-OCDE-Eurostat, Franța alocă pentru educație 5,2% din PIB, UE aproximativ 4,7%, România 3,0% – mișcarea pariziană s-a extins rapid, ajungând să mobilizeze studenți, cadre didactice, salariați și organizații sindicale.
O nemulțumire, inițial sectorială, s-a transformat într-o contestare a politicilor economice și sociale ale guvernului. Li s-au alăturat participanți din fosta mișcare a “vestelor galbene”, cunoscută pentru protestele împotriva costului vieții și a inegalităților sociale. Proteste au fost și în Italia, Belgia, Spania și Grecia, unde oamenii au ieșit în stradă pentru salarii mai bune, locuințe accesibile, servicii publice de calitate și protejarea drepturilor sociale. În unele țări europene există o criză a locuirii, prețurile de achiziție sau închiriere a locuințelor au luat-o demult razna. Sunt țări în care zeci de mii de apartamente sunt deținute de fonduri de investiții, care le închiriază la prețuri pe care tinerii nu și le pot permite.
O criză care nu afectează doar Franța
Manifestațiile violente din ultimele săptămâni, care au traversat Europa de la Bruxelles și Paris la Atena, trecând prin Barcelona și Tirana, au adus la suprafață probleme care depășeau cu mult simple revendicări de natură economică, chiar dacă acestea din urmă au stat la originea lor. Totuși, există diferențe importante între aceste mobilizări, iar amploarea violențelor variază considerabil de la o țară la alta. Toate aceste proteste au și anumite corespondențe, care, în sinteză, înseamnă teama că nivelul de trai se degradează, mai ales în raport cu așteptările oamenilor. Potrivit Institutului Național de Statistică al Franței, inflația anuală a ajuns la 3,1% în septembrie 2026, în timp ce prețurile energiei au crescut cu 21,3% față de aceeași lună a anului precedent.
Suveranist
