De Ziua Mondială a Educației, publicul a primit cifre mari și liniștitoare despre banii pentru școli. N-a primit nimic despre ce s-a tăiat, ce s-a blocat și ce s-a amânat în ultimul an. Am pus cele două liste una lângă alta.
Pe 5 octombrie 2026, Digi24 a publicat o analiză despre cât valorează educația în bugetul României. Articolul spune că statul ar cheltui în jur de 34.700 de lei pe an pentru fiecare elev. Cifra se bazează pe date OCDE din 2023.
Din articol lipsesc doi ani întregi de decizii: tot ce s-a întâmplat cu banii educației în 2025 și 2026.
Prima problemă: banii umflați
Cei 34.700 de lei nu există. Nota OCDE despre România dă 7.293 de dolari pe elev, iar OCDE precizează că sunt dolari „ajustați la paritatea puterii de cumpărare”. Adică dolari care țin cont că viața în România e mai ieftină, nu dolari de la casa de schimb. Ei se transformă în lei la cursul special publicat de Banca Mondială, care pentru România, în 2023, a fost de 1,81 lei.
Calculul:
Varianta publicată: 7.300 dolari × 4,75 lei (cursul de bancă) = 34.700 lei
Varianta corectă: 7.293 dolari × 1,81 lei = circa 13.200 lei
Diferența: 21.500 de lei umflați pentru fiecare elev
Cu alte cuvinte, publicul a primit o cifră de aproape trei ori mai mare decât realitatea. Iar realitatea aceea e din 2023, de dinainte de tăieri.
A doua problemă: banii tăiați, despre care nu se spune nimic
Pe 25 iulie 2025 a intrat în vigoare Legea 141/2025, cunoscută drept „Legea Bolojan”. Pentru școli, a însemnat următoarele.
Profesorii lucrează mai mult pe aceiași bani
Norma profesorilor de gimnaziu și liceu a urcat de la 18 la 20 de ore pe săptămână, fără nicio creștere de salariu, până la începutul anului școlar 2029–2030. Directorii de școli trebuie să predea 10 ore pe săptămână, față de 6 până acum.
Ce înseamnă în bani: două ore în plus la 18 înseamnă 11% mai multă muncă pentru același salariu. Altfel spus, fiecare oră de curs e plătită cu aproximativ 10% mai puțin.
Calculul: 18 ÷ 20 = 0,90, adică ora valorează acum 90% din cât valora înainte.
Orele plătite separat s-au înjumătățit
Ora predată de un profesor peste norma lui se plătește separat, în regim de „plata cu ora”. Potrivit bilanțului Ministerului Educației din mai 2026, normele plătite cu ora au scăzut de la 30.128 la 16.578.
Calculul: 30.128 − 16.578 = 13.550 de norme dispărute, adică 45% din total.
Orele de curs au rămas în orar. O mare parte au intrat în cele două ore în plus din norma profesorilor, care nu aduc niciun ban în plus.
516 școli și-au pierdut statutul de unitate independentă
Legea a stabilit că o școală rămâne unitate de sine stătătoare, cu director și conducere proprie, doar dacă are cel puțin 500 de elevi. Rezultatul, tot potrivit bilanțului ministerului: 516 școli comasate. Ministrul de atunci estima, potrivit Edupedu, că aproximativ 900 de directori vor rămâne fără posturi.
Clase mai aglomerate
Noile limite din lege permit până la 24 de elevi într-o clasă de primar, 28 la gimnaziu și 30 la liceu. Mai mulți copii într-o clasă înseamnă mai puține clase, deci mai puțini profesori plătiți.
Burse tăiate
Pentru elevi, legea a desființat bursele de performanță și de reziliență. Au rămas doar trei tipuri: de merit, socială și tehnologică.
Pentru studenți, fondul de burse a fost redus cu aproximativ 40%, din 1 august 2025 până în 2028. Pentru 2026, golul a fost acoperit cu 60 de milioane de euro din fonduri europene, nu din bugetul țării.
A treia problemă: banii promiși și amânați
Aceeași lege a mutat pe mai târziu o serie de cheltuieli pe care legea educației le promisese deja, potrivit textului publicat de Edupedu:
- Programul „Masă sănătoasă” (masa caldă în școli), cu extinderea amânată până la 1 ianuarie 2027;
- 25% bani în plus pentru școlile din zone sărace, amânați până în anul școlar 2027–2028;
- prima de instalare pentru profesorii care merg să predea în zone defavorizate;
- prima de pensionare și premiul pentru activitate suplimentară ale profesorilor;
- programul „Școala după școală”.
Banii aceștia nu apar ca „tăiați” în niciun buget. Doar nu mai vin.
A patra problemă: bugetul pe 2026 scade, chiar dacă cifra pare că urcă
Proiectul bugetului pe 2026 dă capitolului Învățământ 62,0 miliarde de lei, adică 3,03% din PIB. Legea bugetului pe 2025 dădea 62,6 miliarde. Pe hârtie, diferența e mică: 622 de milioane de lei mai puțin.
Doar că același proiect de buget estimează o inflație medie de 6,5% în 2026. Prețurile cresc, deci aceeași sumă cumpără mai puțin.
Calculul:
Ca să cumperi în 2026 cât cumpărai cu 62,6 miliarde în 2025, îți trebuie: 62,6 × 1,065 = 66,7 miliarde de lei
Bugetul propus: 62,0 miliarde
Lipsa reală: 66,7 − 62,0 = 4,7 miliarde de lei, adică aproximativ 7% din bugetul educației
La salarii e și mai rău. Potrivit bugetului aprobat în comisiile Parlamentului, cheltuielile cu personalul din educație scad la 35,98 miliarde de lei, cu 2,81% mai puțin decât în 2025. Comparat cu ce prevedea legea bugetului pe 2025, diferența ajunge la circa 1,9 miliarde de lei.
Calculul, după inflație:
Banii pentru salarii: 100 − 2,81 = 97,19% din cât erau în 2025
Împărțit la creșterea prețurilor: 97,19 ÷ 1,065 = 91,3%
Rezultat: banii pentru oamenii din școli valorează cu aproximativ 8,7% mai puțin decât anul trecut.
Ce mai spune legea: Legea educației 198/2023 cere ca educația să primească cel puțin 15% din cheltuielile statului. Pentru 2026, asta ar însemna circa 129,6 miliarde de lei. Ministerul Educației primește în jur de jumătate. Și alte ministere au cheltuieli care intră în calcul, dar diferența rămâne uriașă.
Singura linie care crește vizibil e masa caldă din școli: plus 35%, potrivit ministrului. E același program a cărui extindere la toți copiii prevăzuți de lege a fost amânată până în 2027.
Totul era public. Inclusiv la Digi24.
Nimic din ce ai citit mai sus nu e secret. Legea e publicată în Monitorul Oficial. Bilanțul e al Ministerului Educației. Bugetul e pe site-ul Ministerului Finanțelor. Iar măsurile pentru educație au fost prezentate chiar de Digi24, când le-a anunțat Ilie Bolojan.
Cu toate astea, în articolul de Ziua Educației nu apare niciuna dintre ele. Nici norma crescută. Nici cele 516 școli comasate. Nici cele 13.550 de norme plătite cu ora care au dispărut. Nici bursele desființate. Nici bugetul pe 2026, mai mic după inflație. Apare în schimb o sumă pe elev de aproape trei ori mai mare decât cea reală.
| Ce a aflat publicul de Ziua Educației | Ce n-a aflat |
|---|---|
| ≈ 34.700 lei pe elev | Suma reală: ≈ 13.200 lei, și asta în 2023 |
| România cheltuie puțin față de OCDE | De atunci s-a tăiat și mai mult |
| Date din 2023 | Norma de 20 de ore, valabilă din 2025 |
| — | 516 școli comasate |
| — | 13.550 de norme plătite cu ora dispărute |
| — | Burse de performanță și de reziliență desființate |
| — | Salarii din educație cu ≈ 8,7% mai puțin după inflație, în 2026 |
| — | Masă caldă, bani pentru școli sărace și prime pentru profesori, amânate |
Un articol despre cât valorează educația în bugetul României, publicat chiar de Ziua Educației, care umflă banii de aproape trei ori și nu pomenește niciun leu tăiat. Ce rămâne în mintea cititorului: că educația e bine finanțată, sau că a fost tăiată?
Ce poți verifica singur
- Când vezi o cifră veche, întreabă ce s-a schimbat de atunci. Datele OCDE au întârziere de doi-trei ani. Tăierile sunt de azi.
- Când vezi că un buget „crește” sau „scade puțin”, scade inflația din el. O creștere mai mică decât prețurile e, de fapt, o tăiere.
- Când un articol îți spune doar cât se dă, caută și ce s-a luat.
Educația taie de doi ani. Iar de Ziua Educației, publicul a primit cifre umflate și nicio veste despre tăieri.
