S&P Global Ratings anunță, vineri, 2 octombrie 2026, decizia privind menținerea ratingului României la BBB-/A-3, cu o perspectivă negativă. BBB- reprezintă ultima treaptă din categoria recomandată investițiilor, iar orice reducere a acestuia pe termen lung ar plasa țara în afara acestei categorii pe scala agenției.
Contextul politic și economic al deciziei
Evaluarea are loc în contextul unei situații politice instabile, după eșecul Cabinetului propus de Siegfried Mureșan, care a ratat votul de încredere din Parlament la 30 septembrie 2026, potrivit Mediafax. România este condusă în continuare de un guvern interimar, iar S&P analizează dacă blocajul politic afectează capacitatea statului de a implementa măsurile necesare pentru reducerea deficitului bugetar.
Decizia are loc într-o perioadă în care datoria publică crește, statul are un necesar ridicat de finanțare, iar costurile de împrumut sunt mai mari. România intră astfel în ultima evaluare importantă a anului cu perspectivă negativă din partea tuturor celor trei mari agenții de rating.
Datele bugetare și poziția autorităților
Datele prezentate de Ministerul Finanțelor arată un deficit bugetar de 2,89% din produsul intern brut după primele opt luni, cu aproximativ 31% mai mic decât în aceeași perioadă a anului precedent. Autoritățile folosesc execuția bugetară pentru a susține că reducerea deficitului a continuat în timpul guvernării interimare.
Ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, a afirmat că în lunile de interimat nu s-a produs un derapaj fiscal. După discuțiile cu reprezentanții S&P, ministrul și-a exprimat încrederea că România va rămâne în categoria recomandată investițiilor: “Am mare încredere”.
În discuțiile purtate la 24 septembrie cu delegația S&P, au participat Ilie Bolojan, premier interimar, Alexandru Nazare, ministru interimar al Finanțelor, Ștefan Nanu, director general al Trezoreriei, și economistul Ionuț Dumitru. Ionuț Dumitru consideră că ajustarea fiscală deja realizată este principalul argument al României și că deficitul se îndreaptă spre 6% din PIB în acest an.
Progresul și provocările viitoare
În evaluarea stabilită pentru 3 aprilie 2026, S&P a păstrat neschimbate ratingul României și perspectiva negativă. La acel moment, prognoza agenției indica scăderea deficitului bugetar la 6,5% din PIB în 2026 și la 5,5% în 2027.
Ratingul ar putea fi redus dacă traseul consolidării fiscale, adică procesul de diminuare a deficitului, s-ar îndepărta semnificativ de estimările agenției. Întârzierile în accesarea fondurilor europene reprezintă o altă condiție care ar putea amplifica presiunile.
S&P a precizat că evaluarea nu vizează politica propriu-zisă, ci influența evoluțiilor politice asupra elaborării și aplicării politicilor publice. Ratingul poate fi supus presiunilor dacă un blocaj de durată ar împiedica continuarea reducerii deficitelor în 2027.
Fitch a menținut la 31 iulie calificativul României la BBB-, cu perspectivă negativă. Agenția a identificat drept vulnerabilități deficitele bugetare ridicate, creșterea datoriei, inflația și fragmentarea politică.
Moody a păstrat la 7 august ratingul României la Baa3, tot cu perspectivă negativă. Baa3 este ultima treaptă din categoria recomandată investițiilor. Agenția a remarcat progresele inițiale în reducerea deficitului, dar a avertizat că fragmentarea politică poate împiedica continuarea consolidării fiscale.
La precedenta evaluare programată, S&P a publicat decizia la echivalentul aproximativ al orei 23:06 în România. Dacă agenția urmează același tipar vineri, verdictul din 2 octombrie ar putea deveni public în jurul orei 23:00.
Autor sub acoperire
