Adaugă Ghimpele.ro ca sursă preferată în Google
În ultimele 35 de ani, România a cunoscut un progres economic și social semnificativ, dar această evoluție a fost însoțită de o creștere exponențială a diferențelor dintre cei mai bogați și cei mai săraci. Potrivit unui studiu realizat de specialiștii din cadrul Romanian Economic Monitor (RoEM), proiect de cercetare al Facultății de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor (FSEGA) din cadrul Universității Babeș-Bolyai (UBB) din Cluj-Napoca, între 1990 și 2025, PIB-ul real pe locuitor a crescut de aproximativ 2,5 ori, iar speranța de viață a urcat de la 69 de ani în 1997 la 76 de ani în 2023. Cu toate acestea, beneficiile dezvoltării nu au fost distribuite uniform, iar venitul real mediu al celor mai bogați 1% dintre adulți a ajuns la un nivel de 6,3 ori mai mare decât cel inițial, în timp ce venitul jumătății cu cele mai mici venituri a crescut cu doar 39%. CLUJ-NAPOCA, 19 noiembrie 2026: România a înregistrat un progres economic și social semnificativ după evenimentele din decembrie 1989 CLUJ-NAPOCA, 19 noiembrie 2026: România a înregistrat un progres economic și social semnificativ după evenimentele din decembrie 1989
Un progres economic, dar o inegalitate crescută
Analiza realizată de RoEM-UBB FSEGA evidențiază o imagine complexă a evoluției economiei românești. Pe de o parte, indicatorii macroeconomici arată o creștere solidă a nivelului de trai, dar pe de altă parte, inegalitățile economice s-au adâncit. Din 1990 până în 2024, veniturile celor mai bogați au crescut în mod exponențial, în timp ce cei mai săraci au avut o creștere mult mai limitată. Deși sărăcia extremă s-a redus, o parte semnificativă a populației continuă să se confrunte cu dificultăți materiale, o realitate care arată cât de departe este România de o distribuție echitabilă a beneficiilor dezvoltării.
În cadrul studiului, se menționează că evoluția bunăstării economice se analizează prin prisma a patru paliere socio-economice: veniturile, starea de sănătate a populației, inegalitățile economice și sărăcia. Acestea oferă o imagine mai amplă asupra nivelului de trai: veniturile reflectă accesul la bunuri și servicii, starea de sănătate indică evoluția speranței de viață, distribuția veniturilor arată în ce măsură diferitele categorii ale populației beneficiază de creșterea economică, iar indicatorii de sărăcie evidențiază dificultățile în acoperirea nevoilor fundamentale.
Deși se înregistrează o îmbunătățire semnificativă a veniturilor și a stării de sănătății populației, diferențele dintre veniturile mari și cele mici s-au adâncit. Deși progresul economic înregistrat pe termen lung este semnificativ, acesta nu exclude perioadele de scădere a puterii de cumpărare și nici dificultățile materiale cu care se confruntă unele gospodării. Mediile statistice la nivel național nu reflectă întotdeauna situația concretă a fiecărei persoane sau gospodării, subliniază cercetatorii.
Dezbaterea publică despre criza costului vieții din România și din restul Europei, precum și protestele violente din Franța și Italia, au readus în prim-plan discuțiile despre calitatea vieții și inegalitățile economice. Cum putem măsura dacă trăim mai bine decât în trecut și în ce măsură progresul economic poate coexista cu dificultățile vieții de zi cu zi? Nu există un răspuns simplu la aceste întrebări: calitatea vieții are atât componente obiective, precum sănătatea și condițiile materiale, cât și componente subiective, precum satisfacția și sentimentul de siguranță.”
În contextul acesta, evoluția economică a României, care a cunoscut o creștere de 2,5 ori a PIB-ului real pe locuitor, se confruntă cu o realitate paradoxală: în timp ce economia națională a crescut, unii români au reușit să se afirme pe piețele globale, în timp ce alții rămân prizonieri într-o realitate economică marginalizată. Astfel, în această Românie a 2026, unii au atins vârfuri de prosperitate, în timp ce alții luptă pentru a supraviețui într-o economie în continuă transformare.
David Voicu




